Predica de duminica

La biserica am vorbit despre Secerisul Domnului. Scriptura de baza a fost Ioan 4:27-42. A fost o predica foarte frumoasa si un mesaj foarte puternic.

Ideea de baza a fost ca Secerisul nu este unul fizic (cum spun ucenicii, cum sa secere cand campul este inca verde), ci unul spiritual, si anume, al sufletelor care sunt pregatite pentru a-l primi pe Domnul. Pasajul vine dupa discutia lui Isus cu samariteanca. Ea a primit Cuvantul Domnului si efectul Lui a fost atat de puternic incat s-a dus sa spuna la toata lumea. In versetul 4:35, cand Isus arata spre campuri si spune :"Ridicati-va ochii si priviti holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceris", arata spre cararea pe care se vad venind samariteanca si oamenii care au auzit marturia ei si vin sa-l vada pe Isus si sa-L primeasca pe Domnul si vorbeste despre sufletele lor care erau gata pentru seceris.

In 4:36 se vorbeste despre recompensa celui care secera. De cele mai multe ori, cel care seamana si cel care secera sunt doua persoane diferite. Cand le vorbim oamenilor despre Domnul dar ei nu-L primesc sau nu sunt receptivi, sau si mai rau, daca ne respuing, nu trebuie sa fim descurajati. Pentru ca ce am semanat noi va secera altul poate. Cateodata nu spunem prea multe, dar oamenii Il primesc pe Domnul cu bucurie. Si asta pentru ca altcineva, inaintea noastra, a plantat o samanta vorbindu-le despre Domnul.

Secerisul Domnului este unul etern. Pentru ca sufletele care sunt aduse la DOmnul primesc viata vesnica. Cine sunt cei care strang recolta ? Discipolii lui Isus, adica noi ! Iar recompensa pentru seceris este ca atat cel care seamana cat si cel care secera se bucura impreuna. Daca ai pe cineva drag si ii tot vorbesti de Domnul dar nu se intampla nimic, poate intr-o zi se duce intr-o biserica si il primeste pe Domnul. Ce bucurie poate sa fie mai mare ?

Timpul pentru seceris este acum. Noi trebuie numai sa ne "ridicam ochii" si sa vedem sufletele care sunt gata pentru seceris. Cei care vor aduce suflete la DOmnul, in ziua cand Il vor intalni, vor avea mana plina cu spice. Cei care nu aduc suflete la Domnul, vor avea mana goala.

Mi s-a parut minunata ideea ca noi nu trebuie sa le facem pe toate. Trebuie sa le vorbim oamenilor, cu dragoste, despre Isus si despre mantuire si viata vesnica, dar trebuie sa fim constienti ca poate nu vom fi noi aceia care vom "secera" ce am semanat. Tot ce trebuie noi sa facem este sa semanam si sa seceram. Ne-am rugat cu totii sa nu ne mai fie frica sa vorbim cu oamenii, pentru ca trebuie sa fim pregatiti oricand sa facem lucrarile pe care Domnul le are pentru noi. Amin!!