Rolul femeilor(1)

Impreuna cu Janna, o prietena de la biserica, am inceput azi un studiu biblic despre planul lui Dumnezeu vis-a-vis de femeile crestine. Pasajele asupra carora ne-am concentrat sunt: Proverbe 31:10-31, 1 Timotei 2:3-12, Tit 2:3-5. Ce am facut azi a fost sa le citim impreuna si sa discutam despre ele. A ajutat foarte mult sa avem un programel numit esword (care poate fi downloadat) si care are pasajele din Biblie cu referinte la aproape fiecare cuvant cu care e semnificatia respectivului cuvant in limba originala.

Ok, azi, despre Prov 31:10-31:

"Cine poate gasi o femeie cinstita?" cinstita, in Biblia mea in engleza se numeste "virtuous" si intelesul sau incorporeaza toate formele de excelentza. Prima calitate este ca este demna de incredere, pentru ca "inima barbatului se increde in ea". Ne-am gandit la ce inseamna asta si am ajuns la concluzia ca lucrul care poate sa dea atata incredere sotzului este o sinceritate totala: nu numai sa nu minta, dar sa-si deschida inima total catre el si sa-i impartaseasca tot ce se intampla cu ea. Cred ca atunci cand cineva isi impartaseste toate trairile cu tine, nu poti sa nu ai incredere in persoana care si-a pus inima si viata pe tava inaintea ta, pentru ca stii si simti ca nu poate ascunde nimic. Si cred ca sotia ar trebui sa faca asta.

Cred ca urmatoarele versuri arata ca femeia munceste foarte mult pentru casa, pentru ca cuibul sa arate bine. "Din rodul muncii ei sadeste o vie". Se pare ca tot ce face, face pentru casa, pentru bunastarea caminului. Versurile arata ca e total dedicata caminului si sa fie sigura ca totul e bine si prospera in casa ei.

Versul 15, zice in Biblia mea in engleza : "provides food for her household, and a portion for her maidservants". Din chestia asta reiese ca imparte munca cu slugile ei, intr-un fel le serveste. Cred ca chestia asta merge foarte bine cu datoria noastra de a-i servi pe ceilalti, de a fi, asa cum ne invata Isus, cel mai mic/umil dintre toti pentru a fi cel mai mare in Imparatia Cerurilor.

In versul 18, cuvantul pentru "vede (ca munca ii merge bine)" are sensul de a discerne, percepe, evalua si se pare ca reflecta testarea calitatii prin gustare (sensul ad-literam al verbului in original inseamna a actul fizic de a gusta). Cu alte cuvinte, cred ca se refera nu numai la faptul ca isi evalueaza munca si ajunge la concluzia ca e de bine (ceea ce fac o gramada de oameni increzuti si care se entuziasmeaza numai pentru ca o chestie pe care au facut-o ei), dar evaluarea este facuta "cu bun gust", judecata este corecta.

In versul 22 spune ca "are haine de in subtire si purpura" iar in versul 25 spune ca "este imbracata in tarie si slava si rade de ziua de maine". Cred ca asta inseamna 2 lucruri: 1) se refera la aspectul fizic, are grija cu ce se imbraca si e ingrijita, dar "inul subtire si purpura" ar putea sa fie pentru ca cea care vorbeste e regina care il sfatuieste pe printz cum trebuie sa fie printzesa cu care se va casatori. Cu alte cuvinte, nu cred ca e o porunca sa ne imbracam luxos. 2) calitatile sufletesti si spirituale sunt importante, si cred ca cele fizice (hainele luxoase) sunt ca sa ne facem o imagine despre cum arata la exterior un interior frumos (tarie si slava, nu-si face griji pentru ziua de maine, ci se bucura de Domnul). Mi se pare foarte frumos cum se leaga rasul ei de ziua de maine cu felul in care Isus ne invata sa nu ne ingrijoram de ziua de maine. Si, de asemeneam Janna a observat cat de frumos se leaga cu Filipeni 4:4-7
Vs 26: "Ea deschide gura cu intelepcine si invataturi placute ii sunt pe limba" in engleza e "and on her tongue is the law of kindness". Cand am cautat ce inseamna cuvantul echivalent lui "kindness" in original, am gasit o gramada din prietenele noastre, roadele Duhului Sfant! :) : dragoste, mila, rabdare, etc. Cool! Iar chestia cu invataturi placute ii sune pe limba mi-a amintit despre cum Isus spune ca ceea ce spunem reflecta ce avem in inima, si Janna a adaugat Iacov 3:8-15. Cred ca versul 29 mi-a atras atentia cel mai mult : "barbatul ei se scoala si ii aduce laude zicand "Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le intreci pe toate"" . Wow !! Mi-e foarte greu sa-mi imaginez o scena de genul asta. Si, mai ales cat de super-sfanta si perfecta trebuie sa fii ca barbatul sa-ti zica asa ceva cu toata sinceritatea.

Si, Domnul e absolut incredibil de minunat si nu ne lasa sa ne intrebam si sa bajbaim in nestiintza noastra pentru mult timp, pentru ca imediat dupa aceea zice in versul 30 : "Dezmierdarile sunt inselatoare si frumusetea este desarta, dar femeia care se teme de Domnul va fi laudata". Si e incredibil cat de scurt si la obiect sunt rezumate metodele prin care incercam sa ne vrajim iubitzii cu dezmierdarile noastre si cu frumusetea noastra. Si e total gresit, pentru ca mereu efectul este temporar. Si de cele mai multe ori, nici nu functioneaza. Dar iata ca avem solutia de la El, Cel care a planuit modul in care relatiile noastre pot sa fie perfecte. Ca de obiecei creierul nostru cauta solutii complicate cand, de fapt, planul Domnului e atat de simplu, natural si minunat. Tot ce trebuie sa facem este sa ne temem de Domnul, sa-L iubim si sa-L ascultam din toata inima.

Ok, asadar calitatile unei sotii ideale sunt :
- este demna de toata increderea
- este muncitoare si are grija de casa
- are bun gust si se pricepe sa-si cantareasca munca (si lucrurile) la adevarata(ele) ei(lor) valoare(ori)
- are grija cum se imbraca si calitatile ei interioare sunt vizibile la exterior
- roadele Duhului Sfant si frica de Dumnezeu sunt ceea ce o fac frumoasa si demna de lauda

Cred ca singurul mijloc prin care putem sa fim asa este NUMAI prin Domnul si prin a fi total ascultatoare si supuse Lui. Simt atata bucurie in inima in momentul asta. E ca si cand Taticul meu din Cer ma mangaie si e atat de bucuros ca ma intereseaza ce are El de zis si ca inteleg ca toate invataturile de la El sunt pentru binele nostru! E atata bucurie cand copiii Lui cauta sa-L cunoasca mai bine!

Cuvantul de azi

Citeam saptamana trecuta din Biblie cu o prietena de la biserica, si am dat de un pasaj care este pur si simplu, atat de bogat in contzinut ca am fost lasata cu gura cascata. Este binecuvantarea de la sfarsitul cartii lui Iuda. Iata-l: Iuda (1:)24 : "Iar a Aceluia, care poate sa va pazeasca de orice cadere, si sa va faca sa va infatisati fara nici o prihana si plini de bucurie inaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mantuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, sa fie slava, maretie, putere si stapanire, mai inainte de toti veci si acum si in veci, Amin."

Mi se pare rugaciunea perfecta. Daca reusim sa o spunem cu toata inima si sa credem cu toata inima in ce spune, cred ca nu exista binecuvantare mai mare...Mi se pare ca spune tot. Numai El poate sa ne pazeasca de orice cadere. Si poate. Iar daca se intampla sa cadem, inseamna ca nu stam destul de aproape de EL si ca nu ne bazam suficient pe ajutorul pe care EL poate sa ni-l dea (cand mi se intampla asta, asta e lucrul care imi da speranta, pentru ca stiu ca pot sa ma apropii mai mult de Domnul si sa fiu mai ascultatoare si numai asta poate sa ma salveze..). Si numai El poate sa ne faca sa ne infatisam fara prihana inaintea Lui. Nu putem face asta numai prin puterile noastre. Tot ce putem sa facem este... sa nu facem nimic, sa ne lasam in voia Lui, sa-I incredintam vietzile noastre si sa avem incredere ca ne poate schimba. Si cred ca putem face asta numai daca Il iubim cu adevarat. Pentru ca cum altfel sa avem o astfel de incredere?

De unde stim ca suntem pe calea cea buna?

In Ioan 15:1-7, Isus face analogia dintre relatia cu ucenicii si o vita si mladitzele ei. Cei care raman in El, vor aduce roada. Dumnezeu asteapta de la noi toti sa aducem roade. Dar Isus vorbeste despre doua categorii de mladite: roditoare si neroditoare. Mladitele care nu mai aduc roada sunt cele in care nu exista o credinta statornica si o dragoste puternica pentru Dumnezeu (vezi "cea mai importanta porunca"). Si conform Matei 3:10, ele sunt indepartate de la Tatal si sunt "aruncate in foc". Daca sunt indepartate de "vitza", adica de Isus, Dumnezeu le va judeca si respinge. Mladitele care aduc roada sunt cele in care credinta si dragostea de Dumnezeu creste in permanenta. Mladitele care aduc roada sunt crestinii care au vie in ei dorinta de a fi mereu mai aproape de Dumnezeu, in care credinta se maturizeaza si creste. Dumnezeu promite sa le curetze, pentru a deveni si mai roditoare. Mi se pare super ca pasajul asta nu spune ca nu este voie sa gresim din cand in cand. Dar daca aducem roade, Tatal ne curatza, ne intareste si ne ajuta sa gresim din ce in ce mai rar si ca El inlatura din vietile noastre orice abate sau impiedica curgerea curentului de viata (=Isus) din ele.

Roadele sunt calitatile prin care aducem slava lui Dumnezeu prin felul in care ne traim vietile. Gal 5:22-25: "Roada Duhului este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege. Cei care sunt ai lui Hristos Isus si-au rastignit firea pamanteasca impreuna cu toate patimile si poftele ei. Daca traim prin Duhul, sa si umblam prin Duhul."
Imi place foarte mult ca se spune "roada este" si nu "roadele sunt". Roada este o suma a tuturor acestor calitati. Si, cel mai important, NUMAI Duhul Sfant poate produce aceasta roada si nu prin propriile noastre puteri. Daca cineva este bun sau rabdator sau oricare alta din calitatile de mai sus, dar nu crede in Dumnezeu sau nu "umbla prin Duhul", calitatile nu inseamna nimic. Pentru ca asta le face roade si nu fapte (Ef 2:8,9). Cand Duhul Sfant controleaza complet vietile credinciosilor, El produce TOATE aceste calitati. Primele trei reflecta atitudinea noastra fatza de Dumnezeu, urmatoarele trei reflecta relatiile noastre sociale, iar ultimele trei reflecta principiile care guverneaza conduita crestinului.
In plus, orice mladita care aduce roade nu mai traieste dupa indemnurile firii pamantesti, nu mai este precupata de lucrurile lumii. Cred ca, din cauza ca traim in lume si suntem inconjurati de oameni care traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, trebuie sa ne examinam in permanenta inima, sa fim siguri ca nimic din ce este al lumii si al firii pamantesti nu este in inima noastra.
Isus promite ca daca suntem mladite care dau roada, tot ce vom cere ni se va da (Ioan 15:7). Ce recompensa mai mare ar putea sa existe pe pamant?