Mila lui Dumnezeu
Pentru ca a inceput un nou semestru, am reluat studiul Biblic de miercuri seara in care ne uitam la atributele lui Dumnezeu. Ieri am studiat despre mila lui Dumnezeu.
Ne-am axat pe Psalmul 136, in care in fiecare vers se repeta fraza "caci in veac tine indurarea Lui." Cuvantul folosit in greaca (pentru "indurare") are sensul de favoare, facere de bine, bunatate, "loving kindness", mila, compasiune dar are si o nuanta de condamnare (cf e-sword). Pentru a intelege mai bine ce si cum este indurarea lui Dumnezeu, ne-am uitat la cateva versete care o caracterizeaza:
- Ps 136 : este vesnica : "caci in veac tine indurarea Lui"
- 1Regi 3:6 si 1 Petru 1:3: este mare(mareata): "Tu ai aratat o mare bunavointa fata de robul Tau", "dupa indurarea Lui cea mare ne-a nascut din nou prin invierea lui Isus Hristos"
- Ps 86:6: este abundenta, Dumnezeu este plin de indurare
Mila lui Dumnezeu are trei manifestari:
1) compasiune: Dumnezeu simte compasiune fata de tot ce inseamna creatia Lui (Ps 145:9, Matei 5:45): in Matei 9:36, Isus vede gloatele, oameni care cred si oameni care nu cred, oameni care sunt acolo pentru ca sa se inchine si oameni care sunt acolo ca la circ : "Cand a vazut gloatele I s-a facut mila de ele, pentru ca erau necajite si risipite ca niste oi fara pastor"
2) mila: Lui Dumnezeu Ii este mila de toti oamenii, dar din cauza ca Dumnezeu este un Dumnezeu drept, El ii pedepseste pe cei pacatosi (Isa 27:11); mila Lui Dumnezeu pentru cei pacatosi este temporara, este pentru aceasta viata. Desi Dumnezeu uraste pacatul si pedeapsa pentru pacat este moartea, El nu omoara pe toti oamenii care sunt pacatosi, ci le mai da o sansa, le mai da o zi in care sa se bucure de soare si de toate lucrurile bune pe care le-a creat pentru noi.
3) Har: harul este numai pentru cei care au fost predestinati sa fie mantuiti, cei care au numele scrise in ceruri, pentru copiii Lui. Nicaieri in vechiul sau un noul testament nu se vorbeste despre har in relatie cu cei care nu cred sau nu sunt mantuiti
O alta observatie foarte interesanta este ca harul este mecanismul prin care suntem mantuiti, dar mila este motivul pentru care suntem salvati. Tit 3:5 zice ca "El ne-a mantuit nu pentru faptele facute de noi in neprihanire, ci pentru(conform cu) indurarea Lui"
Mila Lui Dumnezeu se manifesta mereu, chiar si atunci cand e greu si cand se intampla lucruri care noua ni se par rele. In Deut 8, Dumnezeu arata poporului sau ca El i-a dus in destert si El i-a lasat sa moara de foame, El aduce incercari pentru ca Ii e mila de noi si vrea sa ne schimbe, sa ne faca umili: "Adu-ti aminte de tot drumul pe care te-a calauzit Domnul, Dumnezeul tau in timpul acestor patruzeci de ani in pustie, ca sa te smereasca si sa te incerce, ca sa-ti cunoasca pornirile inimii si sa vada daca ai sa pazesti sau nu poruncile Lui. Astfel te-a smerit, te-a lasat sa mori de foame si te-a hranit cu mana, pe care nici tu n-o cunosteai, nici parintii tai n-o cunoscusera, ca sa te invete ca omul nu traieste numai cu paine si cu orice lucru care iese din gura Domnului." Dumnezeu nu permite ca greutatile sa se intample, ci El le face sa se intample, pentru ca sa ne smereasca, sa ne schimbe, pentru ca ne iubeste si Ii e mila de noi.
Cel mai interesant punct al discutiei mi s-a parut discutia despre mila si judecata. Lui Dumnezeu ii e mila de toti oamenii, dar nu ii iarta decat pe copii Lui. In Luca 13:3: "Ci, daca nu va pocaiti, toti veti pieri la fel." Dumnezeu putea sa spuna doar "veti pieri". Dar penrtu ca Ii e mila de noi, ne da ocazia sa ne pocaim si sa avem viata vesnica.
Ca tema de mediatie am luat cum sa fim parte si sa raspandim mila Lui Dumnezeu? Pentru ca Dumnezeu traieste in noi si pentru ca El ne porunceste sa stralucim lumina Lui (Matei 5:16)...


3 Comments:
Noi ar trebui sa fim constienti de aportul noastru la indeplinirea rugaciunilor noastre. Pentru ca exact cum spui, atitudinea noastra este decisiva. Daca vrem sa fim mijlocitori, acest lucru este o stare de viata, de suflet, nu de moment, atunci cand ne ifatisam inintea Domnului cu cereri..chiar daca este pentru altcineva, pentru sanantatea sau bunastarea altcuiva. Ceea ce sta intre noi si Domnul suntem chiar noi, murdariile noastre spirituale. Ceea ce este, insa minunat, si inca surpinzator, este ca atunci cand venim inaintea Sa, ne putem scutura de ceea ce reprezentam noi, cu toate greselile si indiferentele noastre, si sa ne lasam spalati, ca Domnul sa poata sa ne auda si vada, si de atunci problemele sunt deja in mainile Lui.
Interesant este distinctia intre mila si har!
Dar nu poti sa te impiedici sa te intrebi,daca Dumnezeu este ceea ce este adica iubire si mila pt creatia Lui,si daca toti oamenii sunt creatia Lui,atunci cum se face ca mila Lui nu se revarsa sub forma harului asupra tuturor?
De ce ,cu alte cuvinte,sunt putini cei alesi?
Stim de acum ca nu e o problema de a fi pacatos,caci toti suntem pacatosi,nici o problema de a merita cumva harul si alegerea Lui,caci nu meritele noastre conteaza,atunci nu poti sa nu te intrebi,ce anume face sa fie unii alesi si altii nu,sau mai bine zis de ce Domnul ,care ne-a creat pe toti,alege doar putini dintre oameni ca sa-i acopere cu Harul Lui si sa-i mantuiasca?
Sigur ca raspunsul cel mai evident e ca Domnul face ce-i place cu creatia Lui,dar de ce unii,putini,sunt preferati si nu sunt preferati cat mai multi?
Doar toti sumtem creatia Lui!
Sau,pt ca tot studiem Romani,de ce Domnul nu cheama mai multi?
Mami, exact la intrebarea asta m-am blocat si eu cand am inceput sa meditez la unele din chestiile din Romani, care este o carte super-stufoasa. Cred ca si lui Pavel i s-a innodat mintea la un moment dat, cand zice in Rom 11:33 : "O, adîncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cît de nepătrunse sînt judecăţile Lui, şi cît de neînţelese sînt căile Lui!". Si pentru ca prin Duhul Sfant a scris cuvintele astea, poate ca asa vrea Domnul sa privim lucrurile pe care nu le intelegem. Stiu ca mintea cauta mereu raspunsuri si ne-am obisnuit sa intelegem TOT ca sa aiba sens. Problema e ca din cauza ca Dumnezeu e infinit si noi suntem finiti mereu o sa fie chestii pe care n-o sa le intelegem..
A doua chestie cred ca e Rom 9:16-18 :"Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.Fiindcă Scriptura zice lui Faraon: ,,Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea, şi pentruca Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.``Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea."
Cu alte cuvinte cred ca TOT ce se intampla, se intampla pentru ca Dumnezeu sa fie glorificat. Si ceva imi spune ca intr-o zi o sa aflam raspunsurile la toate chestiile astea. Dar in viata asta, mantuirea noastra se bazeaza pe CREDINTA. Daca am avea dovezi sau daca am intelege sau daca totul ar putea fi explicat logic, etc, n-am mai avea nevoie de credinta cred..
Trimiteți un comentariu
<< Home