Joi

Activitatile mele spirituale de joi au fost mai intense astazi. Nu stiu de ce, ca nu am fost in mod special ascultatoare de Domnul in ultimele zile.. Dar e adevarat ca am fost poate putin speriata si L-am implorat sa stea cu mine si sa nu ma lase. Si s-a aratat din plin, asa cum L-am rugat.

La Trinity a fost frumos. Am mancat iar cu totii (am fost 6). John era vesel din nou (m-am rugat in ultimele zile pentru situatia din familia lui, cu nevasta lui care are probleme cu biserica in care e pastor si s-a vazut !!). In drum spre Trinity, mergand pe strada, erau niste tipi care faceau reclama la nu-stiu-ce lapte cu vanilie, in fine, si mi-au dat o mostra gratis, o sticla de 300ml. Am luat-o si la inceput mi-a fost pofta. Dup-aia m-am gandit ca daca o sa o beau si o sa-mi placa, asta imi mai lipseste, sa incep sa-mi cumpar lapte cu vanilie, la sticla de 300ml care are arome artificiale, etc. Apoi m-am gandit ca lui John ii place laptele, la masa bea mereu o cana cu lapte. Si m-am gandit ca e suparat si ca poate i-ar face placere sa primeasca un mic "cadou". I-am multumit Domnului pentru aceste ganduri pe care mi le-a soptit la ureche si, intr-adevar, John s-a bucurat ca i-am adus ceva. Si m-am gandit ca cateodata primim ca sa dam mai departe. Iar binecuvantarile pe care le primim in schimb valoreaza mai mult decat orice chestie care iti poate incanta simturile. Iar lui John nu stiu cat i-a facut bine laptele in sine, cat grija si dragostea pe care le-a citit din gestul meu.

Studiul biblic a fost din Apocalipsa 2:1-11. Cuvintele au fost : "ti-ai parasit dragistea dintai"(2:4), "si-ti voi lua sfasnicul din locul lui daca nu te pocaiesti" (2:5), "ii voi da sa manance din pomul vietii"(2:7), "sa va incerce"(2:10), "Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii"(2:10) "a doua moarte"(2:11).

La grupul de tineri a fost super! Am vorbit despre comunitate si despre nevoia noastra de a fi intr-o comunitate. Liderul a fost Krista, o tipa nemaipomenita, foarte simpatica si care a spus niste lucruri foarte interesante. Am citit din Geneza 2:18-24, si ne-am oprit pe cuvintele "Nu este bine ca omul sa fie singur"(2:18). Cu alte cuvinte, chiar si inainte de caderea omului, el avea nevoie de alti oameni. Si cineva a observat ca de-a lungul creatiei, Dumnezeu crea, se uita la ce a facut si vedea ca lucrul acela era bun. E prima data cand se uita si zice "nu e bine". Apoi ne-am gandit ca daca cu totii avem nevoie atat de disperata sa fim iubiti, de ce e atat de greu sa traim si sa fim intr-o comunitate ? Krista ne povestea ca a citit o carte, scrisa de Hallowell care citeaza o alta carte, numita in mod genial: "Everybody's normal till you get to know them", in care scrie ca intr-o comunitate sunt 2 tendinte principale : nevoia de a te contecta cu ceilalti si nevoia de a te afirma. Si ne-am gandit la aceste doua nevoi, care predomina mai mult pentru noi, care este mai apreciata in biserica noastra, daca am fost vreodata intr-o biserica in care rolul conexiunii dintre oameni sa fie minimalizat, cum e cu comunitatea din departamentul nostru, etc. Mi se par niste probleme foarte interesante, avand in vedere ca suntem cu totii la studii post-universitare, avem dorminta de a ne afirma din punct de vedere profesional, si asa mai departe. O idee foarte interesanta pe care a spus-o cineva a fost ca ideea e sa te afirmi prin capacitatea de a te conecta cu ceilalti. Pentru ca daca iti canalizezi o parte a energiei in conexiunile cu ceilalti, binecuvantarile se vor intoarce la tine si te vor alimenta la randul lor. Dar daca iti canalizezi aceeasi parte a energiei in munca, aia se duce. Cred ca e bine sa-ti canalizezi macar o parte a energiei in ceilalti ca sa nu-ti fie irosita toata.
Cineva a spus ca a fost intr-o biserica in care oamenilor le mergea bine.Apoi, a fost intr-o biserica in care oamenii mai aveau probleme cu banii, asa ca se ofereau sa se duca unii pe altii acasa, erau mai deschisi la a se ajuta (probabil si din cauza ca aveau mai mare nevoie de ajutor). Persoana care povestea a spus ca s-a simtit mult mai aproape de Domnul in cea de-a doua biserica.
Am continuat cu un mic text extrem de haios, despre "the north american common porcupine", un animal cu tzepi, care e solitar .. ceva de genul cam cum suntem noi toti cand e vorba sa fim intr-o comunitate (stiu ca eu m-am recunoscut in descriere foarte bine !). Si ne-am intrebat care este reactia noastra cand incercam sa ne apropiem de cineva si dam de respingere, condamnare, aroganta, egoism, etc. Am incercat sa ne gandim cum rezolvam dilema porcupinului : cum sa te apropii de cineva fara sa fii ranit.
In incheiere, am citit din 1Cor 12:4-27 si cred ca a fost un pasaj minunat pentru incheiere.
Vestea super e ca grupul asta organizeaza grup de lauda !! Slavit sa fie Domnul ! Inca nu se stie ce si cum, dar procesul a fost demarat si abia astept !! Va multumesv inca o data pentru rugaciunile voastre ! Stiu ca binecuvantarile de la Domnul vin prin voi!!