Psalmul 112:2
Grupul de tineri se imparte in doua intalniri, la care poate merge toata lumea, dar de obicei oamenii sunt diferiti. E grupul de joi seara si mai e grupul de duminica seara. Grupul de joi e mai bine organizat, iar grupul de duminica e mai ad-hoc. Dar, pentru ca acesta din urma este mai mic si pentru ca stam o jumatate de ora la sfarsit sa facem o lista de rugaciune si sa ne rugam unii pentru ceilalti, suntem aproape prieteni. Relatiile sunt mult mai apropiate. Liderul este un indian, care vrea foarte mult sa faca din grupul asta ceva cat mai dupa voia Domnului. De aceea ne tot bate la cap ca daca avem sugestii sau chestii de genul asta. Iar mie mi-a venit in cap sa propun ca daca cineva da in Biblie peste ceva ce ori simte ca nu pricepe sau, din contra, ii vorbeste in mod deosebit sau are o revelatie pe marginea pasajului, sa dea de veste si celorlalti din grup, discutiile urmand sa ia parte pe email.
Pentru ca ideea a venit de la mine si indianul a fost destul de incantat de ea, a propus sa incep eu. Pentru ca suntem toti copii destepti si ne place sa despicam firul in patru, am zis ca de ce sa nu-i intreb ce cred ei despre Psalmul 112:2, si anume, ce inseamna sa te temi de Domnul ? Am primit cateva raspunsuri, dar mai astept cateva, asa ca daca intre timp, vreunul din voi are vreo idee, astept cu nerabdare ganduri despre asta, ce credeti voi, etc.
posted by Monica at 02:14
3 Comments:
Eu cred ca e vorba despre o relatie f.asemanatoare cu cea dintre un copil si tatal lui.
Centrul universului acestui copil e tatal lui,tot ce face el se raporteaza la tatal sau,tatal este cel prin care ii vin toate,tatal este cel prin care primeste atat lucrurile strict necesare supravietuirii cat si lucrurile pe care si le doreste si altele ,la care nici n-a visat ,dar care-i fac placere.
Din experientza copilul stie ca atunci cand face anumite lucruri,tatal lui e multumit de el si-l recompenseaza,iar atunci cand face lucruri de care a invatat ca nu sunt permise il supara pe tatal lui si e mustrat si eventual chiar pedepsit si poate pierde privilegiile castigate printre-o purtare buna.Dar el stie si ca isi poate cere iertare si va fi iertat de fiecare data.
Dar cred ca ce il doare mai tare ca pedeapsa,e durerea pe care o vede in ochii parintelui la o fapta rea,faptul ca simte ca l-a dezamagit si l-a intristat pe cel pe care-l iubeste si de care depinde in asa o mare masura.
Drept care copilul invata cu timpul sa se gandeasca inainte de a face o actiune oare nu-l va supara pe tatal sau?
Oare va fi demn de dragostea si increderea tatalui daca face ceva sau nu face altceva?
Eu cred ca asa trebuie sa privim frica de Domnul,ca pe o permanenta raportare a tuturor actiunilor noastre la El,cred ca trebuie sa ne gandim inainte de a face ceva,oare suntem in linie cu dorintza Domnului?Oare ce vom face nu-l va intrista cumva pe Duhul Sfant?Oare ce facem e demn de dragostea pe care Domnul o are pt noi?
E o frica bazata nu pe o senzatie de teama,ci pe un sentiment de dragoste si incredere,e o grija permanenta de a nu-l intrista pe cel care ne sustine ,care ne iubeste si care e centrul universului nostru.
Cred ca are foarte mult sens ce spui tu! Pentru ca Dumnezeu e intr-adevar Tatal nostru si cred ca nu meditam destul la ce inseamna asta, la ce drepturi si responsabilitati avem ca si copii ai Lui. Ai spus ceva care mi-a placut foarte mult : "ce il doare mai tare ca pedeapsa,e durerea pe care o vede in ochii parintelui la o fapta rea,", ce inseamna sa vedem durere in ochii Tatalui? Cand esti fatza in fatza cu cineva, e foarte usor sa citesti persoana respectiva, prin expreia fetzei, etc. Dar cum putem sa "citim" ce simte Dumnezeu cand facem ce nu trebuie ?
Buna intrebare!
Cred ca ar fi f.trist daca am putea sa vedem tristetea Tatalui de cate ori facem ceva rau sau nepotrivit,pentru ca atunci ne-am da seama ce des si ce rau o dam in bara si cat de departe suntem de ceea ce ar trebui sa fim!
Dar ne dam seama cand am facut ceva rau si ne cewrem iertare si El e asa un Tata iubitor si ne iarta de fiecare data,iarasi si iarasi....
Trimiteți un comentariu
<< Home